Doar două tranzacții bancare au fost anunțate în Europa Centrală și de Sud-Est în primul trimestru, cel mai mic număr începând cel puțin cu anul 2018. Banca Transilvania, unul dintre cei doi cumpărători prezenți pe piață în prima parte a anului, se numără și printre principalii cumpărători de active bancare din regiune în ultimii cinci ani.
Creditarea a încetinit serios începând cu toamna anului trecut, pe măsură ce creșterile de dobânzi au redus apetitul populației și firmelor pentru împrumuturi, mai ales pentru cele în lei.
Inflația a umflat și veniturile sistemului bancar, care a încheiat trimestrul al treilea cu un profit în creștere cu 24% față de perioada similară a anului trecut și cu circa 4% față de T2. Pe primele 9 luni profitul a depășit 7,6 miliarde de lei și ar putea urca în premieră la peste 10 miliarde de lei la finele anului.
Banca Transilvania (doar banca) a încheiat primele 6 luni cu un profit net de 907 milioane de lei (relativ constant în raport cu aceeași perioadă din 2021), veniturile nete din dobânzi crescând cu 25%, la 1,69 miliarde de lei, în timp ce Banca Comercială Română, a doua cea mai mare bancă din piață după BT, a înregistrat un profit în creștere cu circa jumătate, la 974 de milioane de lei (doar la nivelul băncii), veniturile nete din dobânzi urcând cu aproape 13%, la 1,29 miliarde de lei.
Impactul economic al sistemului bancar din România este estimat la 2.247 miliarde lei în perioada 1990-2020, potrivit studiului ″Contribuția sistemului bancar în economie în ultimii 30 de ani″, realizat de KPMG Advisory la solicitarea Asociației Române a Băncilor.
Sistemul bancar românesc a încheiat primul trimestru din 2022 cu un profit net în creștere atât față de aceeași perioadă din 2021 cât și față de ultimul trimestru al anului trecut. Activele nete au stagnat însă față de finele anului trecut, rata creditelor neperformante a continuat să scadă ușor în timp ce solvabilitatea a înregistrat al cincilea trimestru consecutiv de scădere, deși se menține la un nivel încă ridicat.
Florin Dănescu, Președinte Executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), susține că performanțele înregistrate de sistemul bancar din România în ultimii doi ani se datorează unor măsuri pe care băncile le-au luat de-a lungul anilor și care le-a ajutat să rămână reziliente chiar și într-o perioadă de criză.
Bancomatele au scăzut din nou. La fel și numărul de angajați din bănci.
Profitul net al sistemului bancar s-a îmbunătățit cu 48% în primele șase luni din 2021 față de aceeași perioadă din anul trecut, la 4,15 miliarde de lei. Băncile au obținut un randament în creștere al capitalului concomitent cu o creștere a afacerilor.
Solvabilitatea băncilor este la aproape 25%, valoare foarte ridicată în context istoric. BNR și celelalte bănci centrale din Europa au recomandat băncilor comerciale să rețină aproape integral profiturile pentru creșterea bazei de capital, astfel încât să poate face față efectelor adverse venite din creșterea insolvențelor și șomajului ca urmare a pandemiei. Pe de altă parte, situația din piața muncii nu este încă rezolvată.
Sistemul bancar a făcut un profit net consolidat de 2,8 miliarde de lei la jumătatea anului, în creștere ușoară față de aceeași perioadă din anul trecut, pe fondul creșterii activelor. Profitabilitatea este în scădere cu 15%.
Băncile au încheiat anul trecut cu un profit net de 6,3 miliarde de lei, în scădere cu 7,4% față de 2018, arată calculele Profit.ro pe baza datelor preliminare publicate de Banca Națională a României. Profitabilitatea sistemului bancar a rămas la un nivel ridicat, dar a fost afectată de taxa pe activele bancare și provizioanele făcute de BCR și Raiffeisen ca urmare a litigiilor cu Curtea de Conturi, în timp ce profitul operațional a continuat, cel mai probabil, să crească.
Randamentul capitalurilor în sistemul bancar a scăzut cu aproape 20% în septembrie 2019 față de anul anterior, arată datele prezentate de directorul direcției de Stabilitate din BNR. Băncile mari au un nivel ridicat al profitabilității, în timp ce băncile mici nu reușesc să genereze suficiente profituri ca urmare a costurilor ridicate de funcționare. Eugen Rădulescu avertizează că acestea din urmă vor fi primele care vor dispărea dacă nu reușesc să schimbe modelul de business și să se transforme în bănci electronice.
Aproape 60% din băncile existente la nivel global ar întâmpina probleme majore în cazul unei recesiuni și trebuie să acționeze cât mai repede în direcția schimbării modelului de business, tăierii costurilor și consolidării, potrivit unui raport al de firmei de consultanță McKinsey.
Sistemul bancar a încheiat primul trimestru cu un profit de circa 1,8 miliarde de lei, în foarte ușoară creștere față de rezultatul din primele trei luni din 2018, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor preliminare publicate de BNR. Randamentul capitalurilor se află în scădere însă. Totodată, în rezultatul băncilor nu se reflectă încă taxa pe activele bancare.
Cu cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, plângându-se în continuu de evaziune și în "foame" foarte mare de bani la bugetul de stat, care a determinat administrațiile fiscale județene să ia în vizor chiar și banii plătiți la nunți fotografilor și lăutarilor, după cum Profit.ro a relatat în premieră, România nu poate să beneficieze de decizia istorică a Elveției de a renunța în bună măsură la secretul bancar și fiscal și de a face schimburi automate de informații privind conturile financiare ale contribuabililor cu alte state.
Profitabilitatea sistemului bancar continuă să crească în acest an și ajunge la un nou nivel record pentru prima jumătate a anului de 3,6 miliarde de lei, în creștere cu o treime față de rezultatul obținut în semestrul I din 2017. Băncile și-au majorat veniturile din dobânzi, pe fondul creșterii marjei nete, și și-au redus cheltuielile cu riscul, în condițiile în care și afacerile au crescut.
Două treimi dintre românii din mediul urban (64%) declară că și-ar dori mai multe bănci digitalizate, dar 68% spun că ar avea mai multă încredere în acestea dacă s-ar afla sub umbrela unei bănci tradiționale.
Sistemul bancar din România a făcut un profit consolidat de 685 de milioane de euro (3,18 miliarde de lei) în primele cinci luni ale anului și a revenit cu randamentul capitalului la 17%, nivel atins doar în perioada de boom din 2007-2008. Capacitatea băncilor de a face mari profituri s-ar putea să piară, în condițiile unor riscuri crescute.
Băncile din România au acumulat vulnerabilități importante în ultimii ani, mai ales prin expunerea pe stat și piața imobiliară. O criză similară cu cea declanșată la finele lui 2008 ar duce la o scădere drastică a solvabilității sistemului, cu unele bănci căzând sub pragul minim reglementat, arată testele de stres realizate de Fondul Monetar Internațional. O solvabilitate sub prag înseamnă că o bancă poate intra într-un proces de rezoluție și/sau faliment. Fondul recomandă limitarea vulnerabilităților, reluând și referirile din primăvară la programul Prima Casă.
Excesul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut de la circa 18 miliarde de lei la 6,7 miliarde de lei în luna mai, cel mai redus surplus după finele anului trecut, ceea ce indică intervenții puternice pe cursul de schimb făcute de Banca Națională a României. Lichiditatea mai puțină a dus la creșterea ratelor interbancare în ultima perioadă la circa 3%, peste dobânda cheie a BNR.
Situația băncilor este bună în acest moment, însă au apărut noi riscuri la adresa sistemului, care provin din expunerea ridicată pe datoria suverană a României și pe sectorul imobiliar, potrivit Fondului Monetar Internațional. Instituția propune ca Banca Națională a României să introducă cerințe suplimentare de capital și să limiteze gradul de îndatorare pentru creditele ipotecare, inclusiv pentru cele acordate prin programul Prima Casă.
Sistemul bancar a încheiat anul trecut cu un profit net de 5,36 de miliarde de lei, în creștere cu circa 31% față de 2016, potrivit calculelor Profit.ro, acesta fiind cel mai bun rezultat istoric în termeni nominali. Băncile, ca în fiecare an, au redus profitabilitatea în ultimul trimestru, însă au scăpat și de o parte importantă din creditele neperformante.
Excesul de lichiditate din sistemul bancar a urcat în ianuarie la 14,5 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, după ce în octombrie și noiembrie a fost pe deficit, ceea ce a împins în sus dobânzile la lei. Evoluția vine după ce statul a cheltuit, peste încasări, 14,1 miliarde de lei în decembrie, circa 70% din deficitul asumat anul trecut, a rambursat împrumuturi substanțiale către bănci și în condițiile în care Banca Națională a României nu a aplicat politica de gestionare fermă a lichidității asumată.
Băncile au avut un an 2017 cu cifre bune și mai puține castane legislative venite din Parlament. Pe de altă parte, sistemul n-a fost ferit nici în acest an de controverse și, în premieră, retorica ostilă anti-bănci s-a mutat la Guvern. Achizițiile au continuat și în acest an, dar niciuna dintre tranzacțiile anunțate n-a fost încă încheiată.